Viata cu 60 de kilograme in minus, dar cu mult exces de piele, dupa slabire: confesiunile unei paciente
Aceasta poate fi povestea oricui trece printr-o interventie bariatrica sau care slabeste un numar mare de kilograme prin dieta si sport. Sunt trairile, temerile si provocarile pe care continui sa le ai chiar si dupa ce crezi ca ai invins in lupta cu kilogramele. Multi pacienti bariatrici ajung sa constate ca nu kilogramele in plus erau adevarata problema.
Dar sa descoperim o poveste care poate fi povestea oricui. Sa o cunoastem pe M.
****
M-am luptat cu kilogramele in plus intreaga viata. Eram pufoasa cand eram mica, iar in jurul varstei de 14 ani s-a declansat totul si am devenit obeza. Am inceput sa tin diete, dadeau rezultate pe termen scurt, apoi ma ingrasam la loc. Nimic nu functiona. Incepusem sa ma urasc pentru felul in care aratam. Treptat am inceput sa renunt sa mai ies cu prietenii, pentru ca ma temeam ca lor sa nu le fie rusine ca sunt in compania lor. Nu mai voiam sa ies in lume pentru ca ma temeam ca strainii sa nu ma judece. In loc sa ma accept asa cum eram, ma lasam condusa de ideea ca trebuie sa arat intr-un anumit fel pentru pentru a socializa.
Eram in facultate cand m-am decis sa fac ceva in legatura cu kilogramele mele si cu felul in care aratam. Chirugia bariatrica a fost solutia pentru a scapa de surplusul de kilograme. Am facut acest pas si am inceput sa slabesc, iar cu 60 de kilograme in minus cat am reusit sa dau jos, speram ca totul sa se schimbe. Si chiar faceam eforturi ca sa vad viata in alte culori.
Kilogramele s-au topit vazand cu ochii, eu mi-am schimbat complet rutina si modul de viata. Incepusem sa fac sport, sa mananc sanatos, mi-a schimbat complet garderoba cumparandu-mi inclusiv un costum de baie minuscul la care visam din adolescenta. DAR…ceva nu era bine. In zonele in care pana atunci avusesem grasime si care erau extrem de pufoase, cum ar fi bratele, abdomenul sau coapsele, acum vedeam cum se revarsa cantitati imense de piele.
In loc sa fiu mandra de mine ca am slabit, eram pur si simplu devastata vazand atat de multa piele care atarna peste tot. Credeam ca voi deborda de incredere in mine dupa ce am scapat de povara kilogramelor, dar nu-mi venea decat sa ma ascund undeva, unde sa nu ma gaseaca nimeni niciodata. Probabil ca nu va puteti imagina aceste trairi, e imposibil. Kilogramele se pot topi prin diverse metode, dar acea piele inestetica nu are cum sa dispara cu NIMIC. Continuam sa port aceleasi haine pe care le purtam cand eram obeza pentru ca ma simteam mult mai confortabil in ele decat intr-o rochie sexy sau in jeans.
Mi-am petrecut urmatorii ani din viata vizitand doctori, antrenori personali si centre spa incercand sa scap de excesul de piele. Sportul nu m-a ajutat, nici lotiunile sau cremele miraculosae.
In cele din urma doctorul meu mi-a spus: “Doar prin operatie vei putea scapa de excesul de piele. Altfel nu ai cum, nicio alta metoda nu va functiona.” Ideea unei noi interventii m-a ingrozit in prima faza, asa ca mi-am zis ca va trebui sa ma obisnuiesc sa traiesc cu excesul de piele de acum inainte.
Incepusem sa ma obisnuiesc cu mine si cu noua povara pe care trebuia sa o accept. Totul pana cand am inceput sa ma intalnesc cu cineva si mi-am dat seama cat de mult am nevoie sa lucrez la increderea im mine. Imi pasa foarte tare de ce credea el si imi era teama constant de doua lucruri: ca nu arat suficient de bine si ca el sa nu imi atinga corpul imperfect. Aceasta relatie pe care o incepusem a declansat in mine un puternic sentiment de anxietate incat a trebuit sa merg la terapeut.
Terapeutul mi-a spus ca ma confrunt cu teama de intimitate si dupa ce i-am spus ca nici pe cei din familie nu-i las sa ma imbratiseze, din cauza felului in care arat, mi-a expicat ca sunt prea speriata ca as putea fi vulnerabila in fata cuiva, atat intr-o relatie amoroasa cat si in una platonica. Imi puneam singura piedici in multe aspect ale vietii mele – job, prieteni, relatii, tocmai pentru ca nu ma simteam bine cu mine.
Terapeutul a fost cel care m-a incurajat sa ma gandesc mai serios la interventiile chirugicale pentru eliminarea excesului de piele si mi-a dat incredere ca odata ce o sa ma simt bine in propria piele, totul se va schimba radical.
Dupa alte cateva luni de documentare si consultatii in cabinetul medicului estetician, am facut abdominoplastia. A fost prima interventie, dupa care a mai urmat una pentru brate si coapse.
Si atunci pot spune ca s-a produs cu adevarat schimbarea. Incepusem sa imi mut atentia si in loc sa ma mai preocupe aspectul fizic, am inceput sa ma concentrez asupra lucrurilor pozitive din viata mea: familia iubitoare care m-a sustinut neconditionat, prietenii adevarati si o cariera care era din ce in ce mai infloritoare. Cand simteam ca ma complesec iar starile depresive, mergeam la terapeut sau meditam. S-a intamplat sa mai ingras, dar nu ma mai deranja. Incepusem sa invat ca sunt mai mult decat niste masuri.
Mi-a luat 8 ani sa realizez ca sa ai un anumit numar de kilograme nu iti rezolva problemele si nici nu iti face viata mai usoara. Calatoria mea spre corpul pe care mi-l doream a fost mai mult despre schimbarea perceptiei de sine, iar calatoria transformarii emotionale s-a dovedit mult mai greu de dus, dar si aducatoare de mai multe satisfactii, decat calatoria transformarii fizice.